EURO a fost misto. L-a inceput am fost cam sceptica, mai ales cand am vazut bugetele alocate de orasele gazda, insa m-am lasat cuprinsa de valul pozitiv ce a cutreiarat Polonia timp de aproape o luna. Nu sunt adepta circului (si painii) pentru popor, insa e important sa ne descretim fruntea din cand in cand, de la grijile zilnice, si competitia acesta a fost un prilej minunat.
Mi-au placut oamenii veseli, imbracati animat, ce colindau strazile orasului in zilele de meci. Am intalnit in tranvai suportezi ai echipelor ce urmau sa joace intre ele; glumeau si radeau, erau amici si rivali, ce se indreptau impreuna spre o terasa de unde sa urmareasca meciul, langa o halba de Tyskie (cea mai buna bere poloneza dupa aprecierea mea).
Organizarea a fost buna, iar voluntarii si personalul au avut un comportament decent si de ajutor. Meciurile au fost ok, iar pe stadion, cand se mai lasa plictiseala, suporterii incepeau sa cante: „Polska Biało Czerwoni, Polska Biało Czerwoni” adica, Polonia Alb Rosii, sau sa faca valuri mexicane, ca sa inveseleasca admosfera.
Nu stiu daca EURO a fost chiar atat de profitabil pentru Polonia, insa, ce a ramas in urma vizibil cu ochiul liber, sunt bucati terminate de autostrada, drumuri expres si locale, hoteluri si patru mari stadioane. Nu sunt suportera, dar m-am lasat prinsa in joc si am fost alaturi de toate echipele care au jucat. Ca si mine, au fost mai multi, eu zic ca majoritatea. In fond EURO nu a fost despre fotbal, a fost despre admosfera si oameni.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu