Am fost in RO. De data asta mai mult decat de obicei mi s-a parut o tara exotica, cu sentimente confuze, bogati, sarmani, buni, rai, toti bagati intr-o oala data in clocot.
Am fost la bunici. I-am gasit asa simpli, amarati ca is batrani, procupati cu ziua de maine si bucurosi ca i-am vizitat.
Le-am povestit cu e prin Polonia; le-am aratat pe harta unde stau.
Era asa frumoasa simplitatea lor, aerul curat si bunatatea sufleteasca.
Mi-am intalnit si rudele. Dintre toate mai mult m-a socat o verisoara de vreo 22-23 de ani.
E casatorita, are 8 clase (a intrat la liceu dar nu i-a placut prea mult la scoala), e grasa si nu lucreaza nicaieri (de lene). Tipa fumeaza doar Malboro, se delecteaza aproape zilnic in barul din sat la cafea si are 3 telefoane mobile (toate mai sic si mai noi decat amaratul meu de mobil).
Am fost la Universitatea sa imi scot diploma de masterat - cica se da doar dupa un an. Eu am mers dupa doi. Am fost de doua ori. Prima data degeaba, iar a doua oara am primit-o dupa o multime de interventii si insistente.
Secretarele nu au reusit sa imi faca amarata foaie matricola dupa 2 ani de cand am terminat!
M-am uitat asa la ele ... aratau rau; mi s-a facut si mila de ele. Probabil sunt prost platite, dar aroganta era in floare.
Am intalnit si oameni cu o mentalitate mai deschisa. De exemplu proprietara localului in care am organizat nunta s-a comportat exemplar. A pregatit totul foarte bine si am umblat dupa fundul nostru pentru fiecare chichita. Tot timpul deschisa si amabila.
Am primit o teapa de proportii de la florareasa cu care am vorbit clar ce fel de buchet doresc – culmea ca i-am trimis si o poza – cum vreau sa arata si ce alte flori mai doresc sa comand.
In ziua nuntii mi-a trimis o naspa de buchet, complet diferit de ce i-am comandat, impachetat intr-o bucata de perdea.
I l-am trimis inapoi, i-am zis sa mi-l puna in suport cum am vorbit si dupa ce l-am primit, o vecina la completat cu asparagus ca sa arate cumva.
Nenorocita mi-a trimis restul buchetelor din trandafiri ramoliti de 5 lei bucata in hartice creponata - nici in piata nu iti mai vand in hartie creponata - ca sa nu mai spun ca eu comandasem din alte flori la 2 lei bucata.
O nesimtita si o mincinoasa. Cand vorbeam cu ea imi aproba tot ca dupa aia sa imi trimita niste rahaturi. A mai vrut sa imi traga o teapa caci i-a spus la taica-meu ca, costa 7 lei firul de trandafir, nu 5 cum mi-a spus mie. Dupa ce am sunat-o si-a amintit ca de fapt sunt cu 5.
O nemernica.
Probabil cea mai relevanta imagine despre RO care mi-a ramas in minte au fost masinile noi si scumpe, in care statea pitit cate un tip ars de soare cu o fata de manelist, tricoul murdar si slapi, in contrastul cu carutele negriciaose trase de niste cai tristi si slabi cu cate un batranel la carma.
Cand vedem batranii amarati stand pe banca in fata casei, ma gandeam: saracii de ei; peste o secunda parca in fata portii o masina de fite: de unde au astia atati bani? Eu muncesc pe branci si nu imi permit nici macar un sfert din masina asta!
In rest tigani pe strazi, automutilati numai ca sa nu munceasca; vanzatoare care nu iti dau restul si patroni de placintarii care prefera sa nu ii platesti jumatate din placinta decat sa iti ia un leu in bani marunti.
Asta e Romania, plina de contraste. Se plang oamenii ca sunt saraci, te hartuiesc cersetorii pe strada, dar toti is dotati cu cate 2 -3 telefoane mobile in buzunar.
Foarte frumos e descrisa realitatea din ro. Telefonul mobil e o adevarata carte de vizita ;)
RăspundețiȘtergere