Se afișează postările cu eticheta Craciun. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Craciun. Afișați toate postările

miercuri, 2 ianuarie 2013

Cadouri de Craciun



Ca in fiecare an, am impachetat si despachetat cadouri: frumoase, colorate, utile sau inutile, cumva surpriza sau poate curiozitatea, le face interesante.
Deci, anul acesta am impachetat:
Parfumuri
Manusi
Doua masinutie
O ruleta
Carte de bucate
Carti in format audio
Cosmetice
O pereche de papucei

Si am despachetat:
Un sal
O sapca
Un parfum
O brosa
Cosmetice
Un ceas

duminică, 18 decembrie 2011

Cadouri de sarbatori

Vin sarbatorile ... cu vant razlet, un pic de fulgi de nea si cateva picaturi de ploaie. Am facut bardul, prima data la mine acasa, cu globuri, betea si lumini rosii. Am impachetat cu drag:
Un dictionar
Un set de creme
Un portofel
O camasa
O cravata
Casti
Lego

vineri, 24 decembrie 2010

Ce-am despachetat de la Mos Craciun

- bluza
- libelule (bratara si cerceii)
- crema
- poseta

luni, 20 decembrie 2010

Traditii de Craciun

In fiecare an in preajma Craciunului undeva acasa, in RO, romanii mei tau porcul. Gatesc din el carnati, cardobosi, tobe, slanina afumata, jumeri, sunca si alte minunatii, pe care le pun la congelat, la afumat sau la sarat, pana tarziu in primavara, cand apar primele legume si isi schimba bucatele din camara.
In fiecarea an, obiceiul lor se naste din aceeasi necesitate, de a-si asigura bunastarea lor, a copiilor si nepotilor, peste iarna grea si friguroasa. La tara sau la oras, scoliti sau analfabeti, frumosi sau urati, tuturor le e foame, toti au dreptul la hrana si cateodata porcul e norocul lor. Asa cum furnica din poveste isi aduna merinde, tot asa si romanul taie porcul, crescut de el sau cumparat, il imparte cum crede de cuviinta si se bucura caci va avea ce manca.
***
In fiecare an le povestesc polonezilor despre aceasta traditie minunata, necesitate imbinata cu obicei, iar ei melancolici imi raspund ca, candva, de mult si ei aveau aceasta traditie, taiau un porc sa aiba ce manca peste iarna, duceau si la vecini, sa aiba si ei ce manca, si se gospodareau fericiti fara sa moara de foame, cu bunatati neambalate in plastic, neconservate si ne aromatizate cu E-uri. Imi mai spun cu tristete cum obiceiul s-a pierdut, cum in vremurile noastre, se multumesc (caci nu au de ales) cu cumparatul de la magazin, la pret de promotie a trei felii de carnat, a catorva rosii apoase si a castravetilor fara de gust.
Sunca – aia din picior de porc, cruda si afumata, cum spaniolii mananca la aperitiv – nui de oricine, caci e la 80 de zloti (lei) kilogramul.
Cei mai instariti bat drumurile de tara, cateodata si 100 de km dus si 100 intors, numai sa ajunga la vreun fermier sau restaurant de tara, in care inca se mai vand produse locale, faimoasa untura amestecata cu carne, smalec pe poloneza, carnati sau cate un cardabos (kaszanka).
***
In fiecare an citesc in presa din tara, despre obiceiul barbar, rusinos si primitiv al taiatului porcului. Ma arde pe creier si in inima fiecare cuvant, ma intristeaza pana la suferinta degetele acide ale cate unui „ziarist” ce se inflacareaza in a ne omora incet si sitematic traditiile, an de an, in a ne convinge ca suntem barbari, doar pentru ca la baza piramidei nevoilor se afla mancarea, ca suntem prosti doar pentru ca mai avem o resursa de hrana in afara de cea aflata pe rafturile mucegaite ale supermarketurilor.
In fiecare an citesc comentariile scrise in sila, de oameni ce si-au uitat originea, pentru care sarbatorile se traduc in pungile cu marca Zara, asezate alfabetic sub bradul de plastic, cu globuri de aceeasi culoare, fara colindatori si cozonaci. Ei nu inteleg traditia, decat pe cea americana, in care cumparaturile sunt sfinte, iar mancarea se ia doar de la fast food.

Ei nu inteleg ca ce avem noi mai sfant, mai special si de valoare sunt traditiile si obiceiurile, fara de care suntem doar forme fara fond.

sâmbătă, 27 decembrie 2008

De la Mos Craciun

O pereche de cerceii
Un joc de remi
Un ipod
Balsam de baie
O masina de cusut

Voi ce ati primit?

luni, 22 decembrie 2008

Lista mea de Craciun

O carte Jeremy Clarkson
Sare de baie albastra
Ulei de corp din masline
O carte (cica, bestseller in Franta)
O esarfa colorata
Doua creme pentru fata
O sticla de vin cu mirodenii
Sosete de iarna
Doua camasi
O cutie muzicala in forma de masinuta, cu ciocolata inauntru
O cravata

Pe toate le-am impachetat ieri.
Le-am impachetat pentru cei dragi, in hartie albastra si le-am impodobit cu betea galbena.
In curand vor isi vor ocupa locurile sub bradul de Craciun, de unde vor fi culese cu grija in Seara de Ajun si inmanate zambitorilor primitori.

Steaua Craciunului

Este o planta din familia Euphorbiaceae
Denumire populara: Steaua Craciunului
Denumire stiintifica: Euphorbia Pulcherrima
Mai este cunoscuta si sub denumirile de:
Coroana Anzilor – in Chile si Peru
Poinsettia – numita dupa primul ambasador al Statelor Unite in Mexic – Joel Roberts Poinsett – care a introdus planta in SUA in 1828.

Originea: Mexic, Guatemala
Vechii azteci foloseau planta pentru a produce leacuri de reducere a temperaturii.
Incepand cu secolul XVII, calugarii franciscani au introdus planta in ritualurile Craciunului.

Inflorire: octombrie - februarie
Lumina: semiumbra
Temperatura optima: 13-25 grade Celsius
Umiditate: medie
Ingrijire: iubeste lumina intensa, lipsa ei ducand la caderea frunzelor. Vara insa se impune filtrarea luminii pentru a evita arderea frunzelor. Vara se uda de 2-3 ori pe saptamana, iarna saptamanal. Iubeste aerul umed, deci pulverizarea se va face zilnic sau o data la 2 zile, chiar si iarna, cu apa nu foarte rece.
Inmultirea: se face prin butasire, in perioada aprilie-august. Butasii se inradacineaza in substrat de perlit sau nisip, plantandu-se la o adancime de 3 cm.