Daca nu pentru valurile melodice, ce izbesc plaja aurie, inpodobita de scoici mari si frumoase, atunci, macar pentru secunda infinitului, ce-ti trece prin toate simpturile, cand intri in contact cu el.
Momentul in care te contopesti cu oceanul e etern, e viu si pentru totdeauna.
Oceanul te duce la capat de lume, pe valuri albastre si inspumate. Te prinde in mrejele lui amoroase, in care tu si cerul, ii tine-ti companie. Te aduce inapoi la realitate, prajindu-ti picioare pe fineatea galbena cu boabe mari si sclipitoare.
Oceanul e viu si-ti glasuieste, traieste si se cuibareste mai apoi in sufletul tau.
El te cheama, te vrea si te indeamna, sa-l vezi iar si iar.
Si tu vii, cuprinsa de un dor nebun, de o iubire si o infinitate fara de sfarsit.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu