luni, 19 septembrie 2011

John si magarul politic

John, un proeminent manager englez, cu diploma de Cambridge, IQ inalt, serios, elegant, studios si cu un salariu fabulor, e trimis de firma mama, BQP (Best Quality and Prices), sa faca afaceri in Romania. Nu ii ia mult timp lui John sa intelega ca, in Romania cele mai mari si mai banoase afaceri se fac cu statul, asa ca incepe Johny sa participe la licitatiile publice. Si curg ofertele, 20, 30, 40 pe zi, cu cele mai mici preturi posibile si imposibile, cu cele mai de calitate produse si servicii, oferite de John si firma lui statului roman. Dar nimic, din toate se alege doar praful, nici o licitatie castigata, nici la presedintie, nici la minister, nici la prefectura, nici macar la o amarata de primarie. Aflat pentru prima data in viata lui de businessman, intr-o dilema profunda, John, managerul cu o rata de succes de 9,99%, cauta solutii ajutatoare, incepe sa-si faca reclama la TV, la radio, sa faca lobby la Ambasada, sa faca acte de caritate, dar tot nimic. Intr-o zi mai norocoasa, unui prieten roman de-a lui John, i-se face mila de el, si-l introduce la Mitica. Mitica, un functionar plictisit, mic de inaltime, dar cu piciorul inalt pe pedala multor cai putere, uratel, dar fericit posesor a unei frumuseti blonde de drepta, e intotdeauna afliat la partidul de la guvernare si etern deschis noilor posibilitati financiare. - Ei bine, draga Johny, ii spune Mitica, am auzit ca ai vrea si tu sa castigi o licitatie publica, si pentru ca m-am rugat Stefanica, sa-ti rup si tie o bucata de ciolan, uite ca tocmai asa se face, ca am o licitatie pe rol chiar acum, si daca tot m-am angajat, ti-o dau tie la digerat. - O, thank you, multumesc, sir. - Ei lasa Johny, e placerea mea sa ajut un asa proeminent businessman, ce a poposit pe melegurile noastre mioritice tocmai de la Londra. - Spuneti sir, despre ce licitatie e vorba. - Ei bine, avem nevoie de o spanzuratoare si ce trebuie sa faci tu, e sa construiesti una la kilometrul 0. - Despre ce spanzuratoare este vorba, sir? - O spanzuratoare de cea mai buna calitate Johny, una care sa folosesca cu succes la spanzurarea unui magar. - O, yes, inteleg. No problem, sir. Ce trebuie sa fac? - Super, super Johny. Uite, treaba sta in felul urmator: avem alocat de la bugetul de stat pentru stanzuratoarea asta 10 euro. Tu pui la licitatie o oferta pentru 7,99 euro si castigi licitatia. 4 euro imi dai mie, iar restul de 3,99 de euro sunt pentru tine si pentru spanzuratoare. Ne-am inteles? - Yes sir, dar e o mica problema. - Cum adica? - Pai daca trebuie sa spanzuram un magar pe spanzuratoare, numai spanzuratoare insasi v-a costa 5 euro, 2 euro pentru lemnul german de ce-a mai buna calitate, care sa sustina greutatea magarului, 2 euro pentru muncitorii calificati, capabili sa construiasca cu succes spanzuratoarea si 1 euro pentru toate taxele, avizele de contructie si inchiderea circulatiei pe perioada lucrarilor. Deci, intelegeti sir, ca daca spanzuratoarea costa 5 euro, iar eu castig doar 3,99 de euro, ies in minus cu toata afacerea, nu mai vorbesc de profitul meu. - Ei dragul meu Johny, uite aici faci tu o greseala, pe care multi englezi au facut-o inaintea ta. Gandesti englezeste, dar tu esti pe plaiul mioritic, faci afaceri romanesti si ar trebui sa te inveti sa gandesti eficient romaneste. Situatia e mult mai simpla decat crezi, si din bunatatea mea, uite, iti fac tie un favor acum, si am sa-ti explic, ce insemna o gandire eficient romaneasca. Ia sa vedem, zici dumneata ca spanzuratoarea costa 5 euro, eu zic ca costa mai putin. Pai, 1 euro e lemnul, nu il mai aduci tu din Germania, ca e mai ieftin cel chinezesc si nici nu trebuie sa mergi pana acolo, ca avem si noi mica noastra China chiar aici, la Dragonul Rosu. Doi lei, zici tu, ca costa muncitorii calificati. Pai, ii iei necalificati, din care jumate pe carte de munca si cealalta jumatate la negru, si uite ca ai mai economisit 1 euro. Zici ca avizele, taxele si oprirea circulatiei costa 1 euro, poate ca asa o fi, dar cand iesi tu pe usa asta de la mine din birou, te opresti la secretara mea, ii dai 50 de centi si ii spui de ce ai nevoie, cand si unde, iar ea iti aranjeaza treburile. Acum, ia sa refacem noi calculul: 1 euro materialele, 1 euro muncitorii si 50 de centi taxe, avize si alte cele, deci in total 2 euro si 50 de centi. Pai daca, tu castigi licitatia cu 3 euro si 99 de centi, iar spanzuratoarea costa 2 euro si 50 de centi, eu vad aici un profit de 1 euro si 49 de centi. Poate nu e mult, caci nu stiu eu, cu cat esti tu obisnuit acolo la voi la Londra, dar aici e Romania, o tara mai saraca, si trebuie sa intelegi ca poporul e flamand, iar profitul nu poate fi asa de mare, desi 1 euro 49 de centi, zic eu, ca nu-i o suma chiar de lepadat. - Da inteleg, inteleg sir Mitica, dar pe mine nu profitul ma ingrijoreaza. 1 euro si 49 de centi e ok pentru mine. Ma ingrijoreaza in schimb spanzuratoarea, caci daca o construim asa cum zici dumneata, tare ma tem ca nu v-a mai fi instare sa spanzure cu succes magarul. Ma tem ca nu o sa-l mai spanzure deloc. - Ei draga Johny, atat bai sa fie. Oricum era un magar politic, iar astia nu mor nici injunghiati, dar apoi spanzurati ...

3 comentarii:

  1. hahaha! povestea asta ilustreaza perfect cum merg lucrurile pe la noi.
    chiar buna. stiu ca e de plans si nu de ras, pentru ca e adevarata povestea, dar m-ai facut sa zambesc. eu sunt pe contra tot timpul.
    mersi! :)

    RăspundețiȘtergere
  2. Ma bucur ca ti-a placut. Povestea e inspirata dintr-un caz real. Mi-a povestit-o un amic, care a vrut sa participe la licitatiile publice.

    RăspundețiȘtergere
  3. stiu cum functioneaza sistemul licitatiilor. am lucrat pentru o firma care participa la licitatii. cer un munte de documente si aprobari si certificate etc si la final castiga doar "prietenii". tu doar alergi ca prostul.

    RăspundețiȘtergere