marți, 30 decembrie 2008

Anul Nou

Privesc spre noua fereastra
Ce maine noapte se deschide,
Si scriu mai jos 10 cuvinte
Pentru noul an:

Provocari
Dorinte
Sperante
Vise
Decizii
Curiozitate
Implinire
Gasire
Satisfactie
Cautare

Onion calendar

You take a big, beautiful onion and you cut it in half.
You open it leafs, from surface to centre and you pick consecutively 12 of them.
You put them on a salver.
Under them, you put notes with the name of the months, in order.
Inside the onion leafs you put table salt.
You place “the calendar” outside in the New Year’s Eve, safe from precipitations or sun.
Early in the morning, you can interpret it.

In accordance with the quantity of water gathered in each onion leaf, you can predict which month of the new coming year, will be the rainiest and which the droughtiest.
If in a leaf, the salt remains dry, signifies that the month will be droughty.
If, in another leaf, the salt transforms into water, signifies that the month will be rainy.

sâmbătă, 27 decembrie 2008

De la Mos Craciun

O pereche de cerceii
Un joc de remi
Un ipod
Balsam de baie
O masina de cusut

Voi ce ati primit?

luni, 22 decembrie 2008

Lista mea de Craciun

O carte Jeremy Clarkson
Sare de baie albastra
Ulei de corp din masline
O carte (cica, bestseller in Franta)
O esarfa colorata
Doua creme pentru fata
O sticla de vin cu mirodenii
Sosete de iarna
Doua camasi
O cutie muzicala in forma de masinuta, cu ciocolata inauntru
O cravata

Pe toate le-am impachetat ieri.
Le-am impachetat pentru cei dragi, in hartie albastra si le-am impodobit cu betea galbena.
In curand vor isi vor ocupa locurile sub bradul de Craciun, de unde vor fi culese cu grija in Seara de Ajun si inmanate zambitorilor primitori.

Talk to the snail


I bought the book on my way to France. I read it, after I came back.
It’s just delicious and it works!
A book with smart advices and very useful, when dealing with French people or system.
A pleasant lecture, in the Stephen Clark style – well-written and quality humor – not only for those how go to France....

True Romance

Tocmai ma pregateam de un film “la crimogene”, super romantic cu supine si amoruri pierdute in ceata, cand un lucru banal mi-a atras atentia: scenariul – Quentin Tarantino.
Ups!?! Trebuie sa fie o adevarata poveste de dragoste, ce mai!?!

Si, asa si e! O super poveste de dragoste cu efecte speciale, sex si tot tacamul.
Recomand cu caldura, a se viziona in doi, pe inserat, langa doua pahare de vin si cu spirit de aventura.
Se potriveste, ca o manusa, romanticilor realisti.

Steaua Craciunului

Este o planta din familia Euphorbiaceae
Denumire populara: Steaua Craciunului
Denumire stiintifica: Euphorbia Pulcherrima
Mai este cunoscuta si sub denumirile de:
Coroana Anzilor – in Chile si Peru
Poinsettia – numita dupa primul ambasador al Statelor Unite in Mexic – Joel Roberts Poinsett – care a introdus planta in SUA in 1828.

Originea: Mexic, Guatemala
Vechii azteci foloseau planta pentru a produce leacuri de reducere a temperaturii.
Incepand cu secolul XVII, calugarii franciscani au introdus planta in ritualurile Craciunului.

Inflorire: octombrie - februarie
Lumina: semiumbra
Temperatura optima: 13-25 grade Celsius
Umiditate: medie
Ingrijire: iubeste lumina intensa, lipsa ei ducand la caderea frunzelor. Vara insa se impune filtrarea luminii pentru a evita arderea frunzelor. Vara se uda de 2-3 ori pe saptamana, iarna saptamanal. Iubeste aerul umed, deci pulverizarea se va face zilnic sau o data la 2 zile, chiar si iarna, cu apa nu foarte rece.
Inmultirea: se face prin butasire, in perioada aprilie-august. Butasii se inradacineaza in substrat de perlit sau nisip, plantandu-se la o adancime de 3 cm.

duminică, 14 decembrie 2008

Iar electorale

Iar electorale

Ma uit la niste clipuri electorale si ma apuca greata.
Fiecare dintre candidati isi trambiteaza titlurile: profesor, universitar, doctor, inginer, economist, fabulist, lingau, etc.
Unul dintre candidati, care isi recere scaunul in parlament, vorbeste despre el: „avand o pozitie de parlamentar, este absolut firesc ca nu am stat cu mainile in san...”.
Intamplator, dimineata i-am vazut activitatea din parlament. Vorbise in plen aproape 7 minute. Un record.
Acelasi candidat: „...din pacate si din pacate, pentru noi ca si romani, deci chiar nu are legatura cu politica si cu entitatea de cetatean a acestei tari, ceea ce m-a, m-a nemultumit pe mine cel mai mult a fost faptul ca romanii sunt dezamagiti, sunt efectiv dezamagiti, si aceasta dezamagire s-a adunat in valuri, valuri succesive pentru ca din pacate, fiecare promisiune a fost urmata de o alta dezamagire...”.
Ma intreb cine i-a dezamagit? Si cine au fost cei cu promisiunile de acum 4 ani?
„Din pacate si din pacate” ca sa il citez pe fostul candidat, aia de atunci sunt cei de azi si vor fi si cei de maine (in 4 ani).
Nu pot trece peste faza asta cu politica. Vad o gramada de oameni (probabil nu prea inteligenti, ca altfel nu prea imi explic) care nu vor sa inteleaga, nici in ruptul capului ca nimeni nu ii vrea.
Si aplaudicii pe care si-i carau cu ei pe la mitinguri erau blazati, tristi si dezinteresati.

De ce nu au votat romanii? Multi pentru ca nu au fost lasati (vezi diaspora si actele), dar majoritatea pentru ca nu se simpt reprezentati. De nimeni, din clasa politica actuala.
E trist ca ziarele in loc sa dezbata acest subiect, ce vor totusi romanii si pe cine ar vota – ca ar vota, daca ar avea pe cine – bat toba pe nimicuri, coalitii, nou parlament.
Aceeasi Marie. Nici palarie nu ii mai trebuie ca o recunostem, de departe.

Le mari de la coiffeuse/ Hairdresser's Husband

A movie, in the purest French style: no subject, beautiful women (in this case just one), sex and a confusing end.
The whole movie you are waiting for the “something” to happen, and by the time, something happens you realize that the movie is over.
A boring story of a man, obsess with hairdressers. He is determined to marry one, which does. He stays all day in her salon admiring her. Occasionally they have sex.
And that’s it.
You spend the whole movie wondering how such a beautiful woman did not find herself a better-looking man.

I am open for philosophical movie, but this one just didn’t inspire me, at all.

Culinare in criza

De cand cu criza „carnii nebune”, am trecut la peste. Peste dimineata, peste la amiaza si peste seara. Peste si cartofi. Ca nu degeba ne povestea noua profesorul de muzica prin clasa a VI ca, polonezii manaca cartofi fierti in loc de paine.
- Iar la restaurante se servesc cartofii fierti si feliati pe post de paine.
- Da? beleam noi ochii mari la el.
Si ii beleam degeaba, caci de cand stau pe aici – si sunt de o bucata de vreme – tot intreb de restaurantele acelea faimoase, dar nimeni nu a auzit nimic de ele.
Pentru neinitiati, intr-adevar in Polonia se mananca multi cartofi, foarte multi, dar nu pe post de paine. E insa clar ca, atunci cand manaci cartofi nu mai mananci si paine. Si asta, nu numai in Polonia.

Tot la capitolul experinte culinare, ieri am inregistrat un esec.
De la o vreme incerc – fara succes – sa transform salamul de biscuiti in bloc de ciocolata. In mare parte e cam acelasi lucru, cu mici deosebiri in forma si in continut.
Aditional, ca tot e foarte populara in Polonia, adaug in compozitie si bucati de gelatina. Aici se poate cumpara la kg, in diverse culori si gusturi.
In fine, nu mi-a iesit nici de data asta. Poate data viitoare. Sperante am, mai ales ca mi-au iesit clatitele :).
Vreo cinci ani tot m-am chinuit cu ele, caci nu stiam cat de lichida sa le fac compozitia.

Reclama la poker

Era in statia de autobuz, recomandand destinatia turistilor rataciti si cu portofelul inca in buzunar :)

vineri, 12 decembrie 2008

miercuri, 10 decembrie 2008

Reteta de clatite

3 oua
3 linguri de zahar
2-3 lingurite de zahar vanilat
coaja de la o lamaie
un varf de cutit de sare

Se amesteca telul (sau mixerul) in jur de 3 minute, pana cand compozitia se omogenizeaza.
Ulterior se adauga:
un litru de lapte
un pahar de apa
faina – cat cuprinde sau pana se formeaza o pasta nu prea groasa.
(pentru portii mai mici, se reduce procentual din ingrediente)

Se coace la foc mic, intr-o tigaie stropita cu cateva picaturi de ulei.
Clatitele se pot umple cu gem, branza dulce (intr-un amestec cu zahar, zahar vanilat si coaja de lamaie/portocala) sau fructe (decorate cu frisca si ciocolata lichida).

Pofta buna!

De ce ii multumesc lui Tariceanu ca nu traieste in Polonia?

(Facand abstractie de faptul ca nu ar avea nici cea mai mica sansa sa ajunga premier, nu de alta dar aici aroganta nu e considerata o calitate)

Pentru masina mea!
Care ma ajuta, sa imi deplasez fundul de acasa la servici in fiecare dimineata si de la servici acasa in fiecare seara.
Fara ea as face 15 minute pana la autobuz, as astepta in frig/caldura insuportabila autobuzul, inca 50 de minute pana la tranvai, as astepta in frig/caldura insuportabila tranvaiul, inca 20 de minute cu tranvaiul si de final 10 minute pe jos (in frig/caldura insuportabila). Si intors!
Masina mea, a carei teribila si fatala greseala e ca, e second-hand sau o babuta de masinuta, dupa criteriile guvernamentale romanesti.
Masina mea, care dupa criteriile mele e grozava, dotata cu ABS si aer conditionat. ABS-ul, care ma ajuta sa franez pe gheata sau zapada in plina iarna, iar aerul conditionat, care ma ajuta, sa nu imi ud camasa cu propria transpiratie in plina vara.
Masina mea care nu a costat o avere ( adica, nu m-a lasat complet falita dupa ce am achizitionat-o) si care nu e o Dacie!!! (daca nu v-ati prins deja, dupa ce am mentionat de ABS si aer conditionat).
Da, am indrasnit sa nu cumpar o Dacie. Si nu e nici Citroen, sic!

marți, 2 decembrie 2008

luni, 1 decembrie 2008

De ziua noastra!

La multi ani pentru toti romanii, oriunde v-ati afla.

Silent drum of the social fame

In a world that’s judging,
In a world which screams,
What’s the social meaning?
Of the love thing.

In a place where I
Stand in front of you,
Touching with the thought
Wishing all to do.

Whispering at night
Fighting through,
Searching a small place
Seeking for the truth.

Where do we belong?
Where we meet and stay,
Why should I be blame?
For the social fame.

Touch me slowly now
Here inside the room,
Murmur in my ear
Play the silent drum.

Caught in front of fate
Naked in the truth,
I must hesitate
I am fail through.