In camera intunecata doua chipuri se privescAting in liniste paharele, le ciognesc si clipesc,
Vorbesc banal despre lume, societate, lucruri marunte
Se privesc in ochi fara de frica, dornici parca sa se deschisa.
In normele sociale ce ii inconjoara, iubirea lor e o para amara
Si mult prea tulbure ca sa razbata, un greu razboi fara de pata,
Fara de sange, in al ei vesnic nume: iubire.
Cu gandul inca la a ta mana si mintea la acel fior
Aplecata spre a ta urma, suspin mereu indusator,
Te privesc tacut de la distanta, stiind ca ai fost scris pentru mine
Acum sunt prinsa cu o alta ata, dar gandul meu e doar la tine.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu