Ador sa plutesc in canoe.In linistea apei pot sa ma bucur de soare, de vant si de mirosul ierbii de la mal.
Canoea imi ofera pace sufleteasca, motivatie si efort fizic, iar mai presus de toate revenirea in natura, la aer, la voie buna.
O mana de aer pentru puscariasii biroului.
Inchisa intr-un birou aglomerat, printre kilograme de hartie, mese prafuite si calculatoare supraincalzite, meditez la conoea mea.
Imi lipseste aerul racoros al diminetii cand incep plutirea, imi lipseste soarele mangaitor si valurile bulbucate ale apei.
De fiecare data cand trec lacul, urias si salbatic, imi zic:
„Ce emotii? De asta am eu nevoie? E ultima data cand mai fac chestia asta!”
Si repetandu-mi gandurile astea in minte, ma lup pentru supravietuire cu valurile lacului infierbantat. Nu m-am intors pana acum cu canoea, desi ar fi si asta o experienta.
Prefer totusi sa fac singura baie, fara ajutorul valurilor :)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu