De la o vreme denigrarea femeilor a devenit in Romania sport national.Nu cred sa existe una care sa nu fi primit un adjectiv negativ cadou. Penala, usuratica, stearsa, urata, falsa sunt doar cateva. A spune despre o femeie ca e parasuta si vulgara e ca si cum ai zice: da, are parul roscat cu suvite blonde.
Denigrarea se face dupa metoda bolovanului. E destul sa arunce unul un cuvant si porneste o adevarata furtuna. Undeva, in ceata, se pierde adevarul si motivatia primului cuvant.
Femeile denigreaza alte femei de obicei din invidie. Barbatii le denigreaza pe femei de multe ori din gelozie, orgoliu ranit sau spirit de echipa.
Odata inceputa denigrarea ea nu se mai sfarseste, nu are limita, iar tinta e atinsa fara drept de apel. Denigrarea ia amploare, se extinde rapid, iar cuvintele ei se implanta adanc pe ecusonul purtatorului:
Dana, 24 de ani, studenta la facultatea de chimie, parasuta
Alina, 22 de ani, fotomodel, penala
Maria 27 de ani, arhitect, vulgara
O femeie denigrata nu se mai spala de pacate, caci pentru denigrare nu exista leac.
O femeie denigrata nu are drept de replica, caci denigrarea se face de obicei pe la spate si fara instintarea victimei.
O femeie denigrata are dreptul sa taca.
Daca, vrea totusi sa faca ceva, poate sa spere; sa spere ca timpul v-a face uitate cuvintele, iar denigratorii ei isi vor gasi alte tinte spre care sa isi arunce sagetile.
Nu stiu vreun caz de persoana publica (femeie) din Romania care sa nu fi fost niciodata denigrata sau numita c***a sau scroafa (dupa preferinte).
Ma intreb care este solutia, ce ar putea sa faca sau sa nu faca, o femeie in Romania, care doreste sa se afirme in televiziune sau in viata politica, ca sa nu fie denigrata?
Sa fie denigrarea echivalenta cu succesul public?
In asta consta adevarata libertate de expresie?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu